Spray protectiv-anti viespi, cu substante active naturale

 

 

 

 

Confera protectie impotriva atacurilor de viespi( recomandabil mai ales in cazul persoanelor alegice la veninul de viespe). Confera protectie si dupa transpiratie. Pentru a evita intepaturile  se va aplica in  zonele neprotejate sau pe tot corpul. Daca transpirati mult sau faceti sport, sprayul se va aplica din 3 in 3 ore . Se recomanda si in cazul copiilor si al oamenilor cu piele sensibila.

 

 

 

 

Se poate folosi in interior sau in spatii deschise inainte de plimbari  prin parc, gradinarit, sport etc.

 

 

 

 

Pentru a tine departe viespile se va pulveriza si pe imbracaminte. Pentru a nu pata hainele este recomandabil sa faceti mai intai un test. Pulverizati lichidul uniform pe corp si frictionati usor. Frictionati si zonele acoperite de  materiale subtiori deoarece intepatura viespilor poate trece prin acestea.

 

 

 

 

Instructiuni de utilizare si atentionari :

 

 

 Nu aplicati direct pe fata ci aplicati cu mana. Evitati zonele ochilor si ale buzelor.

 

 

 

 

 Nu stergeti inainte de a se forma pelicula. Nu ingerati substanta .

 

 

 

 

 Inainte de a aplica pe pielea iritata sau inflamata consultati medicul dermatolog.

 

 

 

 

 A se pastra intr-un loc racoros si uscat.

 

 

 

 

 Ambalajul gol se va depozita la centrul de colectare a materialelor reciclabile.

 

 

 

 

 Produsul este sub forma lichida si nu inlocuieste posibilele vaccinari inainte de folosire cititi intotdeauna  marcarea si informatile de pe produs. Contine Citronella . Poate cauza reactii alergice.

 

 

 

 

 Nu se lasa la indemana copiilor !!!

 

 

 

 

 Testat dermatologic ! Confera protectie pana la 6 ore!

 

 

 

 

 Disponibil pe stoc!

 

 

 

 

 Produs in Germania

 

 

 

  Stiati ca...

 

 “Aparatul” cu venin al insectelor este de fapt un ac.Acesta se afla  in partea din spate a corpului si este alimentat dintr-o glanda din interiorul organismului. Veninul contine o cantitate mare de histamina, de aceea provoaca dureri mari. Insectele formeaza de obicei roiuri. Exista insa si roiuri formate numai din femele incapabile de a se inmulti si care de regula detin aceasta arma otravitoare. Viespiile isi folosesc acul atat cand este vorba de vanatoare cat si atunci cand se simt atacate.

In cazul insectelor, albinele, viespiile, cateva specii de furnici si diferiti bondari sunt responsabile de provocarea reactiilor alergice la oameni. Persoanele alergice pot avea un soc extrem de periculos care sa le puna viata in mare pericol la cateva minute de la intepatura. Cu toate ca sunt dureroase, intepaturile acestor insecte nu sunt atat de periculoase daca ne gandim la intreg organismul omenesc. Pentru a reprezenta un pericol este nevoie de sute sau chiar mii de intepaturi efectuate asupra unei persoane non-alergice. Exceptiile sunt reprezentate de intepaturi in gura sau in faringe, deoarece umflaturile pot fi un mare pericol de asfixiere si pot cauza moartea.



Dintre toate insectele, albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si de pe urma carora omul trage foloase insemnate. Aceste vietati harnice, care traiesc in comunitati bine organizate, sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere, ceara si alte substante folositoare. Se pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic, atunci cand au aparut si primele flori, acum circa 100 de milioane de ani!

Pe pamant traiesc aproximativ 15.000 de specii de albine, de la cele sociale, la altele extrem de periculoase, cum sunt cele africane si cele sud-americane. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere .

Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. Pe fiecare din picioarele din fata are peri lungi, folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala, pentru curatirea antenelor. Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen.

Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi, alcatuite din trei caste: regina (numita si matca), trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului).

Regina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut, regina le ucide pe celelalte posibile rivale, dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Pe masura ce acestea ies, se lupta cu matca, iar in final ramane una singura, care este intotdeauna cea mai puternica. In lunile primaverii, regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp, albinele lucratoare o ingrijesc, ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara.

Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind astfel usor de recunoscut; ea emite unele sunete, care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei.

Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup. Ele au grija de tineret, construiesc si repara cuibul, fac curatenie, aerisesc stupul batand repede din aripi, pazesc intrarea in stup, aduc hrana si hranesc larvele, dar nu depun oua. O albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte, are grija de oua si de larvele coloniei. Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Ea ajunge strangatoare de hrana, aducand la cuib polen si nectar, pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna.

Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si nectar, o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara, substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a abdomenului. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie.

Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot apara de acestea, caci nu pot intepa.

O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Pentru aceasta, ele folosesc un fel de limbaj, exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. De exemplu, atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori, le anunta astfel pe celelalte albine din stup. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans, o rotire in forma cifrei opt, indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. In acest timp, ea emite si niste sunete, care sunt auzite de suratele ei.

Albinele au un rol foarte important in viata plantelor, favorizand polenizarea florilor. Ele sunt utile si pentru om, apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate.